În dosarul cu miză de aproximativ 5 MILIARDE DE LEI, Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să pronunțe soluția definitivă în procesul deschis împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților din sistemul judiciar. Decizia poate redefini modul în care statul autorizează și finanțează plata acestor drepturi, în condițiile în care Curtea de Apel București a obligat Executivul, în primă instanță, să asigure fondurile necesare, inclusiv prin rectificare bugetară.
Guvernul contestă hotărârea, susținând că instanța s-ar fi substituit puterii executive și legislative în materie bugetară. Pronunțarea a fost amânată anterior pentru data de 20 august 2026. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apele București pe 30 martie 2026, iar pe 5 mai CAB a admis acțiunea ÎCCJ și a dispus ca cele două instituții să asigure fondurile necesare.
În plus, această decizie este așteptată să clarifice modul în care finanțarea drepturilor salariale poate fi asigurată în perioade de constrângere bugetară, cu impact asupra multor instanțe din țară, inclusiv în Alba, unde activitatea instanțelor locale depinde de flexibilitatea bugetară pentru plata personalului și menținerea calendarelor de audiențe. Contextul bugetar-politic descrie un echilibru delicat între independența justiției și controlul finanțelor publice, iar decizia ÎCCJ, când va fi publicată, poate oferi un precedent despre cât de decisiv poate fi efectul hotărârilor judecătorești în finanțarea drepturilor salariale ale magistraților, nu doar la nivel central, ci și pentru instanțele din județul Alba.


