Darius Arma intervine tranșant în scandalul declanșat de Victor Ponta, care afirmă că Oana Țoiu nu ar fi permis fiicei sale să revină în țară cu avionul plin cu români din Dubai, și condamnă folosirea copiilor drept instrument în războaiele politice.
Darius Arma își construiește reacția pornind de la declarațiile publice ale lui Victor Ponta, acesta acuzând-o pe Oana Țoiu că ar fi blocat accesul fiicei sale în cursa cu români repatriați din Dubai. Arma subliniază că, indiferent cât de puternică ar fi antipatia față de fostul premier sau de imaginea lui publică, este inadmisibil ca eventuale revanșe politice să fie descărcate asupra copiilor. El precizează clar: chiar dacă Ponta este etichetat de unii drept „hoț” sau „politician corupt”, asemenea percepții nu pot justifica sub nicio formă pedepse morale sau administrative îndreptate împotriva familiei acestuia.
Comentatorul declară explicit că își dorește ca relatarea lui Victor Ponta să fie falsă. Dacă totuși situația s-ar dovedi reală, spune el, am fi în fața „unei asemenea nenorociri”, un derapaj brutal de la regulile elementare de bun-simț și de la standardele minime care ar trebui să guverneze viața publică. Darius Arma avertizează că, într-un stat democratic, confruntarea politică trebuie să se poarte strict între politicieni, fără a antrena copiii sau ceilalți membri ai familiei, în special pe cei minori.
Dincolo de episodul Ponta–Țoiu, Arma extinde discuția și aduce în discuție alte nume grele de pe scena politică: Marcel Ciolacu, Nicușor Dan, Ilie Bolojan. El afirmă că, oricât de mult ar dezaproba ceea ce fac acești lideri sau modul în care se prezintă în spațiul public, nu ar accepta niciodată ideea ca cineva să se răzbune pe copiii lor. Mesajul transmis este net: adversitatea politică nu trebuie transformată în dușmănie îndreptată asupra familiilor celor care activează în politică.
În analiza sa, Darius Arma descrie și atmosfera de pe rețelele sociale în momentul în care critică diverse partide. El observă că atunci când publică materiale împotriva PSD sau PNL, reacțiile sunt, în general, temperate și nu produc explozii de furie în comentarii. Radicalizarea ar apărea, susține el, atunci când își îndreaptă criticile către USR, moment în care, conform relatării sale, se activează imediat un val de conturi suspecte.
Aceste profiluri, pe care le caracterizează drept „false”, ar fi ușor de recunoscut prin poze generice și nume bizare, de tipul „Dani-Dani”, după cum spune el, și ar trece rapid la insulte și amenințări. Darius Arma susține că amploarea și intensitatea acestor reacții, apărute de fiecare dată când USR este atacat, dau impresia unei mobilizări coordonate în spațiul online. În același timp, remarcă ironia situației: exact cei care îl etichetează pe el drept „extremist” se manifestă agresiv, intolerant și ostil față de orice opinie diferită.
Revenind la subiectul inițial, Arma repetă ferm că, indiferent de partid, renume sau nivelul de controversă din jurul unui lider, copiii acestuia „n-au nicio vină”. În viziunea lui, separarea clară dintre planul politic și cel privat, cu accent pe protejarea minorilor, ar trebui să fie o regulă absolută, de neatins, în dezbaterea publică. Fără această linie roșie, avertizează el, politica riscă să se transforme într-un câmp de vendete personale și excese morale greu de controlat.
Astfel, mesajul lui Darius Arma devine un apel ferm la responsabilitate în discursul public. El cere ca opinia publică să păstreze o frontieră clară între critica legitimă la adresa politicienilor și atacurile nedrepte asupra celor apropiați lor. În contextul acuzațiilor lansate de Victor Ponta la adresa Oanei Țoiu, Arma insistă că societatea trebuie să respingă ferm orice tentativă de a folosi copiii în conflicte politice și să sancționeze asemenea derapaje, indiferent de tabăra politică din care acestea provin.
