Potrivit datelor Eurostat, România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la regenerarea pădurilor după recoltarea lemnului, într-un indicator-cheie pentru sustenabilitatea silviculturii. Rata de restaurare a zonelor recoltate este estimată între 90% și 95% în România, mult peste media UE, care variază între 70% și 85%.
În 2023, creșterea pădurilor după recoltare în România a atins aproximativ 39,9 milioane de metri cubi, cea mai mare valoare în cadrul blocului comunitar. În aceeași perioadă, zecile de mii de hectare regenerate anual demonstrează un ritm susținut, reflectând o dependență semnificativă de regenerarea naturală și consolidând rolul forestier în biodiversitatea și reziliența ecosistemelor.
Eurostat menționează că, la nivelul UE, 23 dintre țările cu date disponibile au înregistrat o creștere anuală netă mai mare decât absorbțiile de lemn, întărind ideea că regenerarea pădurilor este o dinamică comună, dar România se află în fruntea acestei evoluții. Experții subliniază că rezultatele provin din practici de gestiune silvicolă orientate spre regenerare naturală, monitorizare și politici de durabilitate pe termen lung.
Pentru comunitățile locale din Alba și din alte zone rurale, aceste tendințe pot însemna resurse forestiere mai robuste, potențial crescut pentru turismul ecologic și pentru investiții în conservare, cu impact pozitiv asupra economiei locale și a mediului. În contextul actual, raportul Eurostat evidențiază un model de gestionare responsabilă a pădurilor, în care excesele de recoltare pot fi contrabalansate prin regenerare eficientă și politici adecvate de conservare a ecosistemelor.#
